Prin studiile realizate de specialiștii implicați în cercetare, proiectul pune în lumină nouă dintre clădirile din București și Ilfov afectate de regimul comunist și educă publicul cu privire la pericolele generate de politica de comunizare a societății, de negare și rescriere a trecutului și a memoriei referențiale prin alterarea patrimoniului arhitectural și cultural. Firul roșu al expoziției este cel al destinului uman, influențat de regimul totalitar. Astfel, expoziția se conturează în jurul a 5 secțiuni. Contextul are ca scop familiarizarea publicului cu principalele teme ale expoziției: naționalizarea, exilul, marginalizarea și condamnările. Secțiunea Istorii colective deschide și închide expoziția prin povestea a două palate ale Familiei Regale, Ansamblul Cotroceni și Palatul Snagov. Cele două imobile reflectă, prin schimbările arhitecturale, destinul unei societăți românești profund marcate de politicile comuniste. Reședința cuplului regal Ferdinand și Maria, un puternic simbol al monarhiei, a avut parte de un proces de rescriere a istoriei radical prin transformarea sa în primul Palat al Pionierilor. O soartă asemănătoare a avut-o și Palatul Principelui Nicolae, de la Snagov, care a devenit reședința de vară a lui Nicolae Ceaușescu și a trecut printr-o mutilare arhitecturală de proporții. Spre deosebire de Ansamblul Cotroceni, acesta nu a mai revenit niciodată la forma inițială, purtând între zidurile sale o poveste comună multor clădiri de patrimoniu din România. Expoziția continuă cu Exilul, care înglobează poveștile de viață a trei personalități de seamă care au reușit să scape de represiunile regimului prin fuga din țară și urmărește parcursul clădirilor în care aceștia au locuit. Mai departe expoziția explorează prin Detenție. Deces destinul celor care au fost condamnați în timpul regimului și a căror viață s-a încheiat în penitenciare. Toate aceste aspecte s-au reflectat și la nivel arhitectural, în casele în care marile elite ale vremii au locuit. Detenție. Revenire, o altă secțiune expozițională, aduce în prim plan poveștile celor care au reușit să revină în spațiul locuit, nu însă fără a li se impune condiții de viață umilitoare prin marginalizare și limitarea drepturilor de proprietare. Întreaga expoziție reprezintă un exercițiu de rememorare a unei istorii care deși este recentă, nu este suficient de cunoscută publicului larg și are ca scop popularizarea poveștilor unor oameni și clădiri al căror destin a fost rescris și deturnat sistematic prin abuzurile politice practicate de regimul totalitar comunist prin care România a trecut timp de mai bine de 40 de ani.
Context
Istorii colective
Exil
Detenție. Deces
Detenție. Revenire
